Ahmon's room

- Nu ma tem! Raspunse ea repede, uitandu-se intr-un punct fix pe tavan, fara sa isi intoarca privirea spre baiat macar o clipa.

Se apropia incet cu pasi marunti si negrabiti de fata, oprindu-se in loc.
- Bu!!! zise acesta, cu tarie, stiind ca se va speria.
Era ca o fantoma, nici nu stiai cand se apropie, dar in viziunea lui, nu era nimica rau. Ii urmari reactia, zarindu-i speriatul si zise:
- Ba te temi!

Yue tresari deodata cand baiatul veni langa ea, incercand sa se calmeze si sa ascunda faptul ca ii era cam frica.
- Ba nu! Continua ea sa nege, Nu imi e frica...

- Bine, nu te temi! se facu acesta ca va ceda cand zari ca fata nu lasa asa de usor disimularea.
Se dadu un pas inapoi, iar totul incepu sa para mai normal. Iar aerul nu mai era asa tensionat, insa, chiar in acel moment o trase pe fata de mana, lipind-o de el. Avea un contact fix cu ochii ei, iar privirea lui era cam ciudata.
- Nici acum nu te temi ?! intreba acesta, tinandu-i mainile intr-o stransoare, care nici ca-i lua prea mult efort.

- Da-mi drumul ! Spuse ea ceva mai tare, simtind cum un sentiment de teama o cuprinse. Incerca sa scape din stransoarea lui, dar nu avea prea multa forta.

- Daca recunosti acuma starea ta adevarata din momentul acesta, iti dau drumul, altfel nu-ti dau.
Se uita cum fata se zbatu, il facu sa zambeasca in coltul gurii.
- Nu te mai zbate.. Ai sa te accidentezi singura, fara ca eu sa misc macar un deget dar tu esti pe cale sa-ti rupi toata manichiura.
Ii veni si o idee simpatica in gand, iar ca toate ideile lui, o si puse in practica. Prinse barbia fetei, apropiindu-se usor si ii fura un sarut, pe-un ton vulgar. La final ii spuse:
- Nici acum nu ti-e frica ? Nu ma cunosti, nu stii ce ti-as putea sa mai fac.

Yue ramase o clipa in loc, fara sa spuna nimic, apoi incepu sa tremure putin.
- Bine, mi-e frica, acum da-mi drumu!

Ii dau drumul in acel moment, era tot ce vroia sa auda, obtinuse ceea ce vroia sa obtina. Se departa mai mult de fata, trecand pe canapea si isi aseza picioarele pe masuta din mijlocul camerei. Chiar nu dadu importanta ce fel de impresie va crea.
- " Necioplire!" isi zise in gand, indiferent de cat de puternic sau nu ar fi acel cuvant.

Yue incepu sa-si stearga buzele repede, stand cat mai departe de Ahmon.
" Bleh asta nu a fost prea frumos din partea lui!"

- Nu-mi spune acum ai realizat ca-s perculos.. Nu musc pe nimeni in urmatoarele minute...! facu acesta o fata ca si cum ar fi sigur.
- Dar daca ai sa ceri...! dadu mana prin aer, preschimbandu-se in 'gentlemen'-ul propriu.
Lua telecomanda in mana si mari putin volumul televizorului caci era o melodie ce-i placea foarte mult.

- Nu e nevoie sa musti pe nimeni. Se stramba ea la baiat, asezandu-se pe un scaun, apoi isi dadu privirea spre T.V, ascultand melodia.

Numai zise nimic, realizand ca nu avea rost. Prea ciudata fata cu care de-abia facuse cunostiinta; mai intai e frica, apoi se stramba si apoi fuge, iar pe langa astea mai avea adaugate.
- " Cine-s eu ca sa judec ?!" isi duse incet privirea catre televizor, ascultand cu grija, fiind numai ochi si urechi acolo.

- Iti place melodia asta? Intreba Yue din senin, cu privirea spre baiat, de data aceasta.

- Da...! raspunse acesta usor. E melodia mea preferata! iar il enerva ca din nou gasi fata moduri de a-i raspunde intrebarilor. E obisnuit sa-ti placa o melodie nu-i asa ? ridica el o spranceana, crezand ca fetei ii se pare ceva ciudat.

- Ce intrebare! Observa ea, incepand sa rada. Dap, e perfect normal. Ii dadu ea raspunsul. Si mie imi place melodia!

- Nu ti se potriveste un gust asa de metal! se stramaba baiatul usor cand auzi afirmatia.
In primul era fata si-n alt rand era prea ametita si parea prea inocenta. Chiar nu credea ca e melodia preferata a fetei ci ca facea asta numai sa impresioneze.
- " Sau poate aparentele inseala!"

Yue isi intoarse privirea iar spre T.V, deranjand-o putin ce spuse el.
- Sti, nu e chiar melodia mea preferata, dar imi place, mai ales pentru versuri.

Oricum tot nu credea, pur si simplu nu era potrivita fetei.
- " In fine ce conteaza?!" ceda baiatul, simtindu-se ca nu are chef de o "confruntare" virtuala.
- Daca tu zici! vorbi pe-un ton ca si cand inca s-ar cunoaste nesiguranta lui.
Nu avea o idee stabila in cap, dar chestia asta ii se parea chiar prea bizar, ori nu putea accepta el noutatile.

Fata ofta usor si-apoi se ridica de pe scaun. Se indrepta spre geam, intrebandu-l pe baiat, dar fara sa se uite la el:
- Pot sa-l deschid? E putin cam cald aici.

- Ori il deschizi, ori te poti dezbraca, tu iti alegi varianta! zise acesta usor zambind, incepea sa se gandeasca la varianta care ii convenise lui, imaginandu-si-o.
- Asta e un mod de-a spune ca ai permisiunea! incerca s-o lamureasca pe tanara.
Melodia lui se termina ceea ce-l facu sa dea postul pe alt canal cu muzica.

- Cred ca aleg prima varianta. Spuse Yue, fara sa mai stea pe ganduri si deschise geamul larg, tragand o gura de aer.

- " Pei da nu?!" isi confirma acesta ideea ca fata nu ar face nimic 'traznit'.
- Nu incerci s-o mai suni pe prietena ta ? se adresa acesta, lasandu-si capul usor pe-o parte, caci astepta raspunsul, intr-un mod neafectiv.
Isi feri apoi privirea concentrandu-se iar asupra televizorului. Realiza ca se baga in treburi ce nu-i fierbea oala si stia ca lucrul acesta il va costa.
- " Tipic mie!" gandi pe-un ton ca 'ce sa-i faci?'

- Vrei sa scapi de mine, asa-i? Puse ea intrebarea si incepu sa chicoteasca.
Numai zise nimic dupa, indreptandu-se spre telefon, dar tot astepta ca Ahmon sa-i dea raspunsul.

- Nu! raspunse acesta direct pentru inceput, caci treptat compania fetei incepea sa-i placa; de fapt fata ar fi cea care ar dori sa scape de el, in mod normal, nu?
-" Bizar!" isi zise el mascandu-si gandul, fara a-si arata o expresie anume pe chip.
- Ai de gand sa faci ceva special cu care sa-mi ocupi timpul! accentu cuvantul si vorbi inainte ca tanara sa ridice receptorul prea bine.

Se intoarse brusc cu fata spre el, cu o expresie putin mirata.
- Ceva special? Cum ar fi...? Intreba ea, nevenindu-i nimic prin minte.