Minnie's space

Incepu sa rada privindu'l, decizand sa'i indeplineasca dorinta.
-tu esti preferatul meu~ sopti aceasta.

-YAY~ , repetase pe un ton mult mai vesel de data aceasta, revenind catre chipul fetei.
Isi aseza mana in parul acesteia, sarutandu-i obrazul drept.

O urma slaba de imbujorare isi facu aparitia, inchizand scurt ochii

Baiatul isi retrase mana, depatandu-se, apoi isi indrepta privirea spre albumul din bratele fetei.
-Ne uitam?

-sure, chiar vreau sa le revad, desi am facut'o de nenumarate ori pana acum, sopti, deschizand albumul

-Nu ne-am vazut de vreo 7 luni.., sopti cat pentru el, coborandu-si privirea spre paginile albumului.

"inca il aud si cand vorbeste extrem de incet..."
-si ce? a trecut mult prea mult~ sopti razand, uitandu'se atenta la poze

"Ah, iar ma aude.."
-Stiu..
O privi, zambind incet, la urma o poza capturandu-i atentia.
-Aici era la un sfarsit de an scolar, nu? intreba, amintindu-si cum se plimbau pe bicicleta noaptea cu mult dupa ceremonia de incheiere. Toata lumea intreba unde suntem, si noi..nu ne opream din ras pe strazile orasului, noaptea, sopti, incepand sa rada.

-iotte, astia eram noi...mormai razand. Mi'e dor de timpurile alea~ De fiecare data cand sunt cu tine rad, si sunt eu insami...sopti, atingand poza cu mana dreapta

-Simt acelasi lucru, sopti, indepartandu-si cateva suvite de par ce-i acoperisera privirea, urmarind degetele fetei de pe suprafata neteda.

-pff, momente memorabile, bine ca avem inca pozele...desi sigur nu le'as putea uita vreodata...sopti, retragandu'si incet degetele, dand pagina

Brusc, baiatul se amuza, intalnind o poza cu ei doi si un tip imbracat intr-o rochie.
-Mai tii minte cand l-am pacalit pe Shun-kun? Si acum cred ca ne-ar blestema ca l-am facut sa se imbrace in rochie la ziua tatalui sau..

-eh, daca era usor de fraierit...sopti, incepand sa rada privind poza
-si nu arata chiar atat de rau...

-Deloc. Dar ne-a alergat prin firma tatalui sau..si ne-am ascuns in dulap, ce ingenios pe noi.

-n'a fost chiar ingenios, am ajuns ingramaditi in acel dulap, bine macar ca nu ne'a gasit...noroc ca m'ai oprit din ras, pentru ca distrugeam eu totul ...

-Da, a trebuit sa-ti acopar gura cu maneca de la bluza, altfel nu ai fi tacut.
Rase incet, lasandu-si cateva clipe capul in jos, apoi il ridica.
-Daca l-as intalni din nou pe Shun, as face-o din nou..

-de fapt, cred ca i'am face ceva si mai rau acum...ah, dupa aceea trebuie sa ne ascundem undeva unde sa nu ne gaseasca, altfel nu vreau sa'mi imaginez ce ne face cand ne prinde...sopti, incepand sa rada

-Hmm..alt dulap? intreba, scuturandu-si usor capul. Nu, nu, de data asta chiar nu stiu cum te-as mai opri din ras..n-o sa mai tina maneca. Gasim noi altceva..

-right...ceva gasim noi, doar nu vom ajunge prinsi >.> am scapat de fiecare data..sopti, incepand sa rada.

-Da..am fugit si prin ploaie ca sa scapam. Atunci cand ne-am ascuns in pod.

-mdeah, dupa care am racit, plus ca m'am speriat de acei paianjeni -.-', ah, cateodata eram chiar baka...mormai, razand in timp ce isi aminti.

Zambi, sprijinindu-si chipul de mana dreapta.
-Ma rugai pe mine sa-i indepartez, dar eu nu voiam..si atunci tipai si-ti strangeai manecile de la bluza.

-mda, ce ajutor mi'ai oferit atunci...iti era si tie teama, sau iti placea sa ma vezi speriata...? intreba, razand scurt.

-Normal ca imi placea sa te vad speriata. Erai cute cand miscai agitata din maini si-mi ziceai ca n-o sa mai vorbesti cu mine si ca sunt rau.., spuse, bosumflandu-se usor la final.

-pff, cute? mai degraba baka, si mult prea agitata...and, s'a intamplat ceva? intreba observandu'i bosumflarea.